Cultura Cucuteni

Cultura Cucuteni (numită Трипільська культура în Ucraina şi Трипольская культура în Rusia), una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, şi-a primit numele după satul cu acelaşi nume din apropierea Iaşiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate aşezările umane din Sumer şi Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafaţă de 350 000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.

Cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi Basarabia şi se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat şi variat pictată.

Ceramica din cultura Cucuteni este unica în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni şi o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni.

Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii. S-au găsit şi figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.

Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesut, olărit, confecţionare de unelte.

În locuinţele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuinţelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susţinut şi de lipsa necropolelor.

Specialiştii vorbesc despre un cult al zeiţei-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populaţia Cucuteni practica şi diferite culte solare evidenţiate mai ales prin pictură.

Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roşul, albul şi negrul, cu unele variaţii în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

"O ştire în presă ucraineană menţiona că printre problemele ridicate la întâlnirea dintre preşedinţii Ucrainei şi României, pe lângă chestiunea Canalului Bastroe şi cea a Insulei Şerpilor, a fost şi cooperarea în problemă Cucuteni-Tripolie. Despre felul în care cultură preistorica a ieşit din colbul disputelor academice pentru a fi promovată că brand de ţara am aflat de la medicul Romeo Dumitrescu, preşedintele Fundaţiei Cucuteni - Mileniul III. I-am făcut o vizită acasă. Gazdă mă conduce spre încăperea unde păstrează câteva piese reprezentative ale faimoasei ceramici. Trec printr- un coridor pe pereţii căruia recunosc Ilfoveanu, Ţuculescu, Grigorescu, Luchian, Aman... Iată şi un Dali, un Matisse, câţiva impresionişti cu semnătura grea, urmează un Corot, din penumbră mă privesc portrete de pictori transilvani din secolul al XVII-lea şi chipuri de sfinţi de pe icoane roase de cari. Drumul spre Cucuteni trece printre secole de artă. În living, Romeo Dumitrescu îmi risipeşte uimirea. A terminat medicină la Iaşi în 1980. După doi ani, cu un deltaplan, a făcut prima tentativă de a fugi din ţara. S-a ales doar cu o fractură. În 1984 a reuşit, a ajuns în Canada, unde a început o activitate prospera şi a devenit colecţionar de artă. Revenit după revoluţie, a simţit nu numai mari oportunităţi profesionale, dar şi pentru achiziţii de artă."
Source : National Geographic România

Bibliografie

În română

• Dumitrescu, V. Arta culturii Cucuteni. Bucureşti: Editura Meridiane, 1979.
• Biblioteca Antiquitatis The first Cucuteni Museum of Romania Foton 2005
• Studia Antiqua et Archaeologica, IX, Iaşi, 2003 The Human Bone with Possible Marks of Human Teeth Found at Liveni Site (Cucuteni Culture) Sergiu Haimovici
• Marius Alexianu, Gheorghe Dumitroaia and Dan Monah, The Exploitation of the Salt-Water Sources in Moldavia: an Ethno-Archaeological Approach, in (eds.) D. Monah, Gh. Dumitroaia, O. Weller et J. Chapman, L'exploitation du sel à travers le temps, BMA, XVIII, Piatra-Neamt, 2007, p. 279-298;
• Cucoş, Ştefan (1999). „Faza Cucuteni B în zona subcarpatică a Moldovei (Cucuteni B period in the lower Carpathian region of Moldova)”. BMA: Bibliotheca Memoriae antiquitatis (Memorial Library antiquities) (Piatra Neamţ, Romania: Muzeul de Istorie Piatra Neamţ (Piatra Neamţ Museum of History)) 6. OCLC 223302267. http://www.neamt.ro/cmj/istorie/piatra-neamt/BMA_2.html.

În engleză

• Andrew Wilson, The Ukrainians: Unexpected Nation, New Haven and London: Yale University Press, 2000.
• J. P. Mallory, "Tripolye Culture", Encyclopedia of Indo-European Culture, Fitzroy Dearborn, 1997.
• Europe in the Neolithic: the creation of new worlds By A. W. R. Whittle
• http://james.fabpedigree.com/lmclade.htm