Umorul românesc

Nea Marin Miliardaru'

Umorul românesc prezintă atât elemente originale, cât şi aspecte împrumutate de la popoarele pe care le moşteneşte sau cu care a intrat în contact de-a lungul secolelor.

Surse de inspiraţie

* verva spiritului latin aşa cum e reprezentată mai ales de satiriştii strămoşilor din Roma antică
* umorul şi satira francezilor, a spaniolilor şi a italienilor
* umorul slavilor de est, aşa cum e cunoscut încă din snoavele ruşilor şi ale ucrainienilor
* popoarele germanice, slavii de vest (cehii, polonezii) şi ungurii, cu umorul lor caracteristic central-european
* zeflemeaua si povestirile vesele „orientale” din patrimoniul unor popoare balcanice ca grecii moderni şi turcii, şi acesta în parte împrumutat de la alţii
* "băşcălia" din societatea ţiganilor
* hazul de necaz al evreilor

Personaje

Unul dintre primele personaje româneşti prezente în anecdote este Păcală. Numele lui este derivat de la verbul „a păcăli” şi, ţinând cont că etimologia cuvântului este necunoscută, se presupune[formulare evazivă] că el face parte din umorul specific românesc.

Influenţa otomanilor a adus în cultura românească noi personaje şi situaţii. Un urmaş binecunoscut al lumii fanariote este personajul Nastratin Hogea, creat de Anton Pann. Din vremea lui Caragiale dateaza apariţia personajului mucalit Mitică şi aşa numitele miticisme.

Odată cu venirea evreilor aşkenazi din Polonia şi din Imperiul Rus, două alte personaje au fost introduse în umorul românesc: Iţic şi Ştrul, doi evrei prostanaci, zgârciţi, ce vor sa profite de toata lumea.

În România comunistă a fost inventat un nou personaj, dezagreat de către regimul politic din pricina aluziilor incomode privitoare la realitatea din ţară. Eroul bancurilor s-a numit Bulă, reprezentând idiotul tragicomic absolut, capabil să scoată la lumină incongruenţele mediului în care trăieşte prin marea lui naivitate şi incapacitatea de a lua parte la imoralităţile comise de către cei din jurul său (motivul lumii pe dos). În special bancurile cu Bulă copil continuă să fie spuse până în zilele noastre, dar schimbările politice din ţară au scăzut neîndoios popularitatea personajului, el nemaifiind un subiect interzis. În 2006, Bulă a fost votat pe locul 59 în clasamentul Mari români.

Tot în timpul regimului comunist, în ultimii ani ai "Epocii de Aur", o mare răspândire aveau bancurile cu Ceauşescu.

După căderea comunismului, au avut succes pentru un număr de ani bancurile cu Alinuţa, o fetiţă proastă [necesită citare], victimă a unor situaţii sadice sau impudice. De la finele anilor 1990, nu au reuşit să se impună noi personaje, cu toate că au existat numeroase cariere de scurtă durată.

Glume etnice

Romi: Glume despre rromi (ţigani), o minoritate etnică a României. Temele principale sunt furatul, refuzul de a munci, prea mulţi copii - în esenţă, toate stereotipurile negative despre poporul rrom din România.

Scoţienii: Glume despre acei purtători de kilturi, vicleni şi încăpăţânaţi, care nu îşi refuză nimic pentru a economisi câţiva penny.

Ruşii:

Un sărac pescar rus prinde un peştişor care-i împlineşte trei dorinţe. Prima dorinţă a fost „O votcă mare”. Dorinţa este îndeplinită iar pescarul o bea, apoi peştele întreabă care e următoarea dorinţă. „Vreau ca întreaga Volgă să fie din votcă”. Dorinţa îi este îndeplinită, iar pescarul înoată şi bea din fluviu. Apoi peştişorul întreabă care este ultima dorinţă. El spune „Ştii ceva? Vreau încă o votcă”.

Somalezii sunt văzuţi ca slabi şi înfometaţi.

Î: În ce parte a Somaliei densitatea populaţiei este cea mai mare?
R: Depinde de direcţia vântului.

Albanezii sunt văzuţi nu prea dezvoltaţi tehnologic în timpul comunismului.

Î: Cum poţi opri un tanc albanez?
R: Împuşti soldatul care-l împinge.

Ungurii sunt văzuţi ca mândri şi înţelepţi, dar naivi. Ungurul stereotipic este numit Ianoş şi, de obicei, este însoţit de un român numit Ion.

Administraţia locală a Clujului discută ridicarea unei statui a lui Avram Iancu. Un consilier spune "Statuia ar trebui să aibă o mână îndreptată spre Ungaria, ca să ştie ungurii că suntem cu ochii pe ei". Un altul propune ca "într-o mână, Iancu ar trebui să ţină un ştreang, ca să ştie ce li se întâmplă ungurilor dacă încearcă să fure din Transilvania". Altul propune că "ar trebui să fie un ungur în ştreang". Apoi, Gheorghe Funar (primarul Clujului) spune "Eu zic să înlocuim ungurul zilnic!".

Glume regionale

O particularitate a umorului românesc este că pe lângă glumele etnice, există glume despre românii din diversele regiuni. Moldovenii pronunţă /tch/ ca /ş/ şi /p/ ca /k/, Oltenii folosesc foarte des perfectul simplu (rar folosit în celelalte regiuni), iar transilvănenii folosesc unele cuvinte de origine ungară sau germană cum ar fi 'musai' sau 'fain' şi, de obicei, îşi încep propoziţiile cu interjecţia "no".

* Oltenii şi muntenii înceacă să fie ingenioşi, dar dau greş de fiecare dată. Nea Mărin, un personaj creat de Amza Pellea (el însuşi un oltean), este tipul tradiţional oltean. De asemenea, ei vorbesc foarte mult, persoanele din alte provincii îi văd ca vorbind înainte să se gândească.

* Ardelenii sunt văzuţi ca bătrâni şi înceţi, atât în fapte, cât şi în gândire.

Glume politice

În special în timpul regimului comunist, glumele politice erau foarte populare, deşi erau ilegale. În România democratică, acest tip de glume încă sunt destul de populare, deşi subiectele s-au schimbat: acum politicienii sunt văzuţi ca nişte corupţi, zgârciţi sau nebuni naţionalişti .

Ceauşescu cu Lenuţa se plimbau cu elicopterul. La un moment dat, Lenuţa zice: "Ia să arunc o hârtie de 10 lei, o găseşte un ţăran şi se bucură". Ceauşescu zice şi el: "Eu arunc două hârtii, le găsesc doi ţărani şi se bucură". Pilotul: "Mai bine vă arunc eu pe amândoi şi se bucură tot poporul".

Cum Ben Lewis a scris în eseul său, "Comunismul era o maşină de produs umor. Teoriile sale economice şi sistemul represiunii au creat inevitabil, situaţii haioase. Au existat şi glume despre fascism sau nazism, dar acestea nu au creat o realitate absurdă, stupidă, cum a creat comunismul."

Bill Clinton, Boris Elţîn şi Ion Iliescu sunt invitaţi să vadă un avion construit complet din aur. Li s-a spus că se pot uita cât timp vor, dar nu pot lua nimic. Clinton intră primul, stă 5 minute, la ieşire detectorul de aur începe să piuie; Clinton luase o şurubelniţă şi un cui cu el. Elţîn intră al doilea, stă cinci minute, la ieşire detectorul de aur piuie din nou; Elţîn luase un pumn de şuruburi. În cele din urmă, Iliescu intră în avion şi stă cinci minute. Şi alte cinci minute. Şi alte... Apoi, dintr-o dată, avionul decolează.

Radio Erevan: ca în majoritatea ţărilor din fostul bloc sovietic, glumele cu Radio Erevan au fost populare în perioada comunismului.
Stereotipuri

Poliţişti: Majoritatea românilor nu sunt foarte mândri de instituţia poliţiei şi încearcă să evite contactul cu ei. Publicul român îi vede pe poliţişti ca primitivi, needucaţi şi corupţi.

Î: Un poliţist se bărbierea. Telefonul sună. De ce se taie?
R: Ca să ştie unde a rămas.