Căluşul în Lista Capodoperelor Omenirii

Calusul a fost inclus in Lista Capodoperelor Patrimoniului Oral si Imaterial al Omenirii (Masterpieces of the Oral and Intangible Heritages of Humanity). Acest fapt a fost comunicat de directorul general al UNESCO, Koïchiro Matsuura, la sediul UNESCO din Paris, vineri, 25 noiembrie.

Căluşul a fost inclus în Lista Capodoperelor Patrimoniului Oral şi Imaterial al Omenirii (Masterpieces of the Oral and Intangible Heritages of Humanity). Acest fapt a fost comunicat de directorul general al UNESCO, KoA¯chiro Matsuura, la sediul UNESCO din Paris, vineri, 25 noiembrie.

Ceremonialul cuprinde dansuri şi ritualuri executate de o ceată masculină ierarhizată: Mut, Vătaf, ajutor de Vătaf, Stegar, Căluşari de rând.

Cel mai vechi şi mai spectaculos dintre dansurile tradiţionale româneşti poartă cu şine semnificaţii diferite: venerarea Rusaliilor, desfătarea zeului cabalin substituit de o masca purtată de Mut, de o efigie (Steagul Calusului) şi un totem (Ciocnitul Calusului), transferul magic al fertilităţii divine prin vrăjirea în timpul jocului a unui bolovan de sare, dat apoi vitelor şi a unui blid cu seminţe pentru însămânţarea şi rodnicia ogoarelor.

Căluşarii sunt priviţi că vindecători ai celor ale căror minţi au fost luate de Rusalii şi pe care aceştia le gonesc. Se spune că acest dans protejează oamenii, viţele şi recoltele de forţele malefice.

Ce ştim despre România ?

Denumire : Acest nume a fost adoptat în 1862, după formarea statului naţional prin unirea a doua principate româneşti, Moldova şi Ţara Româneascâ, în 1859.

Poziţie geografică

Stat situat în SE Europei Centrale, în nordul peninsulei Balcanice, pe Dunărea Inferioară, cu ieşire la Marea Neagră. Paralelă de 45 de grade (la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord) traversează România la 70 de km nord de capitală ţării noastre şi meridianul de 25 de grade longitudine estică (la jumătatea distanţei între Coastă Oceanului Atlantic şi Munţii Urali) se întinde la 90 km vest de Bucureşti.

România se învecinează la nord şi la est cu Republică Ucraina şi, respective, cu Republică Moldova, la vest cu Ungaria, la sud-vest cu Serbia, la sud cu Bulgaria şi la sud-est cu Marea Neagră. Două treimi din frontieră este parcursă de râuri (Dunărea, Prutul, Tisă) şi litoral (Marea Neagră). Iar o treime este trasată de pământ.

Capitala

Bucureştiul este un centru politico-administrativ, economic şi cultural, cu vestigii materiale din Paleolitic, şi atestat documentar din 20 septembrie 1459. Bucureştiul, cel mai important centru urban al României (cu o populaţie de şase ori mai mare decât al celui de-al doilea oraş că mărime Iaşi), un este doar un loc ce atrage turişti dar şi punctul de plecare pentru multe din zonele turistice din ţară. Parcuri mari şi lacuri, care dau oraşului notă de “oraş gradină” sunt alături de puncte de atracţie în imediată apropiere: pădurea şi lacul Snagov (incluzând şi mănăstirea renovată aşezată pe o insulă în mijlocul lacului), Mogoşoaia a€“ cu palatul lui Constantin Brâncoveanu, pădurea Pustnicu, mănăstirile Cernica şi Pasărea, pădurea Băneasa (cu cea mai mare grădină zoologic din România), lacul şi mănăstirea Căldăruşani (fondată în timpul domniei lui Matei Basarab). Muzeul Satului în aer liber (al doilea că importantă în Europa după cel din Stockholm), Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie sau bisericile din secolele XVI a XVII nu ar trebui ocolite de turişti. Iubitorii de artă contemporană pot admira şi chiar cumpăra din galeriile de artă din centrul oraşului picturi ale artiştilor contemporani.

Relieful

Natura a fost foarte generoasă cu România, ţara a cărui relief un este doar variat dar şi armonios distribuit. Relieful este aranjat în trei mari etaje, bine diferenţiale: cel mai înalt reprezentat de Munţii Carpaţi, cel de mijloc de Subcarpaţi, dealuri şi podişuri, şi cel mai jos reprezentat de câmpii, de văile râurilor şi de Deltă Dunării. Principala caracteristică a reliefului românesc este dispunerea să în formă de amfiteatru.

Munţii se întind în formă de arc în partea centrală acoperind 31 % din suprafaţa ţării, dealurile şi podişurile care pornesc în continuare ocupă 36 %, iar câmpiile, ce se întind în sudul şi în vestul ţării, cam 33 %. Pornind din centru cu Podişul Transilvaniei (cu o altitudine ce depăşesc 400-600 m), care e încercuit ca de o coroană de Munţii Carpaţi (cu înălţimi ce depăşesc 2500 de m, cel mai înalt fiind vârful Moldoveanu, 2544 m) continuăm cu dealurile care încing că o curea munţii (ele un depăşesc 1000 m înălţime). La est şi la sud Carpaţii se continuă cu Subcarpaţii, care au o geneza similară cu a munţilor dar înălţimi mai mici (1000 - 500 m), şi la vest cu Dealurile de Vest, care un depăşesc 300 - 400 m altitudine. În est şi sud-est se întind două platouri Podişul Moldovei şi Podişul Dobrogei cu înălţimi între 400 şi 600 m.

Câmpiile

Vechi funduri de mari şi lacuri - acoperă partea de sud şi cea de vest a ţării, sunt joase şi foarte plate. Între Carpaţi şi Dunăre se află Câmpia Romană, “granarul” ţării, iar în vestul ţării se întinde Câmpia de Vest, străbătută de multe râuri. Aşezarea în scări a reliefului duce la aceeaşi dispoziţie a climei, solului, vegetaţiei şi faunei şi implicit a aşezărilor umane.

BANAT - TIMIŞOARA

Cel mai mare centru urban din sud-vestul ţării este situat pe canalul navigabil Bega, în Câmpia Timişului. Capitala Banatului, Timişoara, este atestată că oraş medieval în 1212, sub numele de Castrum Temesiensis. În secolul al XIV-lea, Timişoara devine un centru urban important, unde regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi-a mutat temporar reşedinţa. Dezvoltarea oraşului a fost sprijinită şi de Iancu de Hunedoara. Din 1716, Timişoara intră pentru două secole sub stăpânire austriacă, perioadă în care oraşul trece printr-un proces de sistematizare şi de modernizare (se realizează şi canalul Bega), în 1869 se introduce tramvaiul cu căi, iar în 1884 iluminatul electric. Anul 1989 transformă acest oraş într-un simbol al revoluţiei române şi, ulterior, al gândirii progresiste (Proclamaţia de la Timişoara”).

CRIŞANA - ORADEA

Reşedinţa judeţului Bihor, Oradea, este situată pe terasele din stânga Crişului Repede, urcând până în zonă deluroasă. Pe locul oraşului de astăzi au fost descoperite o aşezare şi o necropolă a dacilor liberi, iar din secolul al X-lea, în zonă Bihariei, era cunoscută formaţiunea statală condusă de Menomorut.

În secolul al XIV-lea este menţionat că oraş (civitas), fiind apărat de o cetate puternic fortificată. După mai multe incursiuni otomane, cetatea este ocupată de Poartă, stabilindu-se aici un paşalâc. Ulterioar a fost ocupată de Imperiul Habsbugic, perioadă în care se simte o puternică afirmare a culturii româneşti (aici a funcţionat în secolul al XIII-lea o academie de drept). Ulterior, oraşul s-a dezvoltat că centru industrial, comercial şi turistic.

MARAMUREŞ - SATU MARE

Vechea Ţara a Maramureşului se suprapune depresiunii intramontane situate în nordul Carpaţilor Orientali şi străbătute de râurile Vişeu şi Iza. Limitată astăzi în nord de răul Tisă (singură zonă din ţara în care putem vedea acest rău), se continuă din punct de vedere etnic, şi în Ucraina. Zonă etnografică şi folclorică unică, Ţara Maramureşului este renumită pentru artă prelucrării lemnului, materializata prin renumitele porţi maramureşene, dar şi pentru siluetă zveltă a bisericilor din lemn. Portul popular este unic, iar obiceiurile s-au păstrat nealterate de generaţii.

BUCOVINA - SUCEAVA

Construită într-o prima etapă de Petru Muşat, la sfârşitul secolului al XIV-lea, sub formă unui patrulater cu turnuri la colţuri, Cetatea de Scaun a fost întărită în timpul lui Ştefan cel Mare cu două rânduri de ziduri şi bastioane semicirculare. Demolată parţial din ordinul turcilor de către Alexandru Lăpuşneanu, cetatea s-a ruinat, dar zidurile au fost refăcute parţial în anii 60-70.

Voronet Monastery

Voronet Monastery, built and painted in 1488, can be seen on the Valey with the same name at the foot of the Obcina Voronet. The church is one of the first foundations of Stephen the Great (Stefan cel Mare) and it is renowned for the intense blue of its paintings, laso called the “Voronet blue”, obtained through the use of a pigment extracted from lapis lazuli. Due to the craftsmanship of the artist expression, Voronet Monastery was also called the “Sistine Chapel of the East”.

Mănăstirea Moldoviţa

Situată în comuna Vatra Moldoviţei, la 70 de km Suceava, mănăstirea este o ctitorie a lui Petru Rares din 1532. Mănăstirea are aspectul unei cetăti datorită zidurilor groase de incintă, prevăzute cu turnuri de apărare. Fresca exterioară este bine conservată şi cuprinde ca scenă caracteristica “Asediul Constantinopolului”. Lângă biserica mănăstirii se află şi Muzeul Petru Rares, unde pe lângă jilţul domnitorului şi multe obiecte de cult se află expus premiul “Marul de aur”, oferit de Uniunea Jurnalistilor Europeni, pentru caracterul unicat al mănăstirilor Bucovinei.

Situated in Vatra Moldovitei, 70 km away from Suceava, the Monastery is a foundation of Petru Rares, dating from 1532. The monastery has the aspect of a fortress due to its thick precincts walls, provided with defence towers. The exteriror fresco is well preserved and it includes as a characteristic scene : “The Siege of Constantinople.” Right next to the monastery’s church there is the Petru Rraes Museum, where, besides the ruler’s high-backed armchair and several cult objects, there is the ‘Golden Apple” Prize on display, which was awarded by the Union of the European Journalists for the uniqueness of the monasteries in Bucovina.

Mănăstirea Putna

În nordul Obcinei Mari, pe Valea Putnei, se află celebra ctitorie a lui Ştefan cel Mare, care este în acelaşi timp şi necropola familiei domnitorului. Construită între 1466-1470, Mănăstirea Putna păstrează Turnul Tezaurului şi temeliile fostelor case domneşti. Putna este un simbol al Moldovei prin prezenta rămasitelor pământeşti ale lui Stefan cel Mare sub lespedea din marmură de Carrara din incinta bisericii. La câţiva kilometri distanţă se află chilia săpată în stâncă a lui Danil Sihastru, care aminteşte de autoimpusa izolare de lume a călugărului.

Putna Monastery

North of the Obcina Mare, on Putna Valley, there is the well-known foundation of Stephen the Great, at the same time the necropolis of the ruler’s family. Built between 1466 and 1470, Putna Monastery holds the Tower of the Thesaurus and the cornerstones of the former princely families.

Putna is a symbol of Moldavia because of Stephen the Great’s relics found / kept under the Carrara marble gravestone within the church’s precincts. Only a few kilometers away from the monastery there is Daniil the Hermit’s cell dug in the cliff, which reminds of the monk’s self-imposed seclusion away from the world.

Mănăstirea Suceviţa

Aşezată pe valea cu acelaşi nume de la poalele Obcinei Mari, Mănăstirea Suceviţa a fost intemeiată de mitropolitul Gheorghe Movilă şi fratele său, Ieremia Movilă, la sfârşitul secolului al XVI-lea. Manastirea prezintă acelaşi aspect de cetate fortificată, iar biserica mănăstirii este reprezentativă pentru stilul moldovenesc. Culoarea de fond specifică este albastră-verzuie, iar scena reprezentativă se numeşte Scara Virtuţii.

Settled in the valley bearing the same name at the foot of the Obcina Mare Mountain, Sucevita Monastery was founded bt the Metropolitan Bishop Gheorghe Movila and his brother, Ieremia Movila, at the end of the 16th century. The monastery presents the same aspect of a fortress, while the monastery’s church is representative of the Moldavian style. The typical colour of the backround is greenish-blue, and the representative scene is called the Stairs of Virtue.

Moldova - IAŞI

Situat la poalele Dealului Repedea, în sudul Câmpiei Moldovei, pe râul Bahlui, într-o zonă de veche populare (neolitică), oraşul devine din secolul al XV-lea capitala Moldovei. De la funcţia iniţială comercială, Iaşiul evoluează ca şi centru meşteşugăresc şi cultural, aici funcţionând prima tipografie din Moldova şi prima şcoala superioară (Academia Vasiliana). Viaţa culturală a oraşului se leagă de gruparea cultural-literară Junimea, unde au activat Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă. Iaşiul şi-a dobândit statutul de centru cultural al Moldovei prin înfiinţarea primei universităţi din România şi construirea Teatrului Naţional.

Situated at the foot of Repedea Hill, in the southern part of the Moldavian Plain, on the river Bahlui, in an area inhabitated for long 9since the Neolithic), the city became the Capital of Moldavia in the 15^th century. From its initial commercial function, Iasi evolved into a cultural and craftsmen’s centre. The first printing press in Moldavia and the first superior school (the Vasilian Academy) functioned here. The city’s cultural life is connected to the cultural and literary group “Junimea”, where Titu Maiorescu, Mihai Eminescu and Ion Creangă activated. Iasi has gained its statute as Moldavia’s cultural centre through the setting-up of the first University in Romania and the building of the National Theatre.

Cetatea Neamţului

Veche reşedinţă domnească situată în depresiunea Neamţului, pe Valea Ozanei, oraşul Târgu Neamţ este atestat în 1408 printr-un act emis de Alexandru Cel Bun. În timpul lui Ştefan cel Mare, oraşul devine un mic centru comercial, iar mai târziu se dezvoltă şi activitatea industrială. Pentru protejarea localităţii, Petru Muşat construieşte la sfârşitul secolului al XIV-lea Cetatea Neamtului, cu aspect de castel de ziduri groase de 3 m, despartit de restul platoului printr-un sant de apărare. Ştefan cel Mare adaugă un alt rând de ziduri, dotate cu patru turnuri de apărare si noi incăperi in incinta vechii cetati. Dovedindu-se inexpugnabilă în faţa asediului turcesc din 1476, cetatea a fost dărămată parţial de Dumitraşcu Cantacuzino, la cererea sultanului.

Slănic Moldova

Cea mai importantă staţiune balneoclimaterică a Moldovei este situată pe răul Slănic, afluent al Trotuşului, la poalele Munţilor Nemira. Aici, în 1800, serdarul Mihai Spiridon descoperă izvorul care-i poartă numele, iar în 1827 începe să funcţioneze un stabiliment balnear. Staţiunea dispune de 15 izvoare cu ape minerale sulfuroase, iar aerul este ozonat şi bogat în aerosol.

The most important balneal resort of Moldavia is situated on the Stream Slanic, an affluent of the Trotus, at the foot of the Nemira Mountains. It was here that, in 1800, a cavalry commander, Mihai Spridon, discovered the spring hat today bears his name, and in 1827 a balneal establishment started functioning. The resort possesses 15 sulphurous mineral water springs, and the air is rich in ozone and aerosols.

Neamt Citadel

The old princely residence situated in Neamt Depression, on Ozana Valey, the town of Targu Neamt was attested in 1408 in an act issued by Alexander The Good. During the time of Stephen the Great, the town became a small trade centre, and later the industrial activity developed as well. In order to protect the locality, Petru Musat built towards the end of the 14^th century the fortress of Neamt, with the aspect of a castle with three –metre thick walls, separated from the rest of the plateau by a defence fosse. Stephen the Great later added another row of walls, equipped with four defence towers, and new rooms within the old cty precincts. Proving unassaible to the Turquish siege in 1476, the fortress was partially torn down by Dumitrascu Cantacuzino, at the Sultan’s request.

DOBROGEA - TULCEA

Pentru accesul în nordul Dobrogei, dar şi in Delta Dunarii, Tulcea reprezintă singura poartă aeriana şi, de asemenea, singurul punct de acces feroviar. Din oraş se pot efectua trasee pe braţele şi canalele Deltei, iar pe şosea, de-a lungul braţului Sf. Gheorghe şi Complexul lagunar Razim.

For the access in Northern Dobrogea, but also in the Danube Delta, Tulcea is the only air gate and, at the same time, the only railway access way. From the town, transportation can be done on the river arms and channels of the Delta, while on land one can take the roads along the Sf. Gheorghe arm and the Razim lagoon complex. The locality has hotels, camping sites and it can offer types of accommodation too.

Constanţa

Cel mai vechi oraş din ţară (peste 2500 de ani) a evoluat de-a lungul a trei generaţii: întemeiat de coloniştii greci sub numele de Tomis a fost apoi preluat de români (care-l trimit aici în exil pe poetul Ovidiu), iar mai târziu de turci, sub stăpânirea cărora decade rapid. Revenota la patria mamă după dobândirea independenţei din 1877.

Constanţa are o ascensiune rapidă legată de două realizări de excepţie ale inginerului Anghel Saligny: Podul feroviar de peste Dunăre dintre Feteşti şi Cernavodă şi amenajarea modernă a portului Constanţa. În prezent, Constanţa constituie “partea maritimă” a ţării şi coordonează activitatea turistică de pe litoralul Mării Negre.